DIGESTIE SI SINDROMUL INTESTINULUI IRITABIL

Problemele digestive sunt printre cele mai frecvente motive pentru care multe persoane apeleaza la ajutorul medical. Atat adultii cat si copiii sufera de constipatie, diaree, gaze, balonare, eructatii dupa masa, crampe dureroase si spasme, reflux gastric, aciditate, oboseala, sindrom de intestin iritabil si multe alte simptome de disconfort gastro-intestinal.

Odata ce vom avea un sistem digestiv compromis, intregul nostru organism ar fi dezechilibrat, iar riscul de a dezvolta alergii, artrite, boli autoimune, acnee, oboseala cronica, tulburari de dispozitie, intolerante digestive, autism si mult mai multe creste. Deci, avand un intestin sanatos este esential pentru sanatatea noastra. Acesta este conectat la aproape tot ce se intampla in corpul nostru.

Ce se intampla acolo?

Tractul intestinal are doua functii foarte importante:

  • Este permeabil pentru micromoleculele de nutrienti
  • Trebuie sa actioneze ca o bariera impotriva antigenelor straine sau substantelor pe care organismul le recunoaste ca fiind straine.

Pe parcursul unei vieti,o persoana ,in medie ,ingera mai mult de 25 de tone de alimente. Cu toate acestea, pe langa furnizarea substantelor nutritive aceasta hrana poate contine si bacterii, virusuri si toxine daunatoare organismului.

STOMACUL

Actioneaza ca un rezervor de alimentare si amesteca bolul alimentar cu acid clorhidric si enzime. Stomacul produce HCL pentru a crea un mediu acid ,care favorizeaza descompunerea initiala a proteinelor, in plus, multe microorganisme si multi patogeni sunt distrusi. O crestere sau o scadere a aciditatii poate provoca complicatii digestive ,iar simptomele pentru ambele conditii pot fi foarte similare ( eructatii, reflux si balonare). Important este sa constatam daca individul are hiper sau, intr-adevar, hipoclorhidrie (pH acidul gastric scazut) si nu, asa cum este adesea cazul, presupunand ca simptomele sunt, ca urmare a unei cantitati mari de acid gastric.

O statistica uimitoare sustine ca aproximativ 44% dintre adulti se auto-medicamenteaza cu antiacide sau alte medicamente similare. Aceste medicamente functioneaza prin scaderea sau neutralizarea nivelul de acid gastric prin blocarea functiei celulei parietale care o produce. Dar, aici este un paradox, corpul tau produce acidul din stomac pentru o serie de motive bune, si unul dintre ele este cel de a ne mentine sanatosi. Acidul secretat de stomac este necesar pentru a incepe procesul de digestie a proteinelor, activeaza enzimele digestive, tine bacteriile sanatoase in intestinul subtire, si va ajuta sa absorbiti nutrientii importanti, cum ar fi calciu, magneziu si vitamina B12. Se pune intrebarea “Care sunt consecintele pe termen lung cand consumam un produs care inhiba semnificativ aceste actiuni?”

INTESTINUL SUBTIRE, PANCREASUL SI VEZICA BILIARA

Dupa ce mancarea paraseste stomacul, ea ajunge in duoden (prima parte a intestinului subtire) sub o forma denumita „chim”. Prezenta chimului in duoden declanseaza eliberarea a doi hormoni: colecistochinina si secretina care au urmatoarele functii : trimit un mesaj la creier, ne spun “suntem plini”, transmit stomacului informatia de a incetini procesul de golire si stimuleaza pancreasul sa secrete enzimele digestive si stimuleaza vezica biliara in a elibera bila pentru emulsionarea grasimilor.

Daca prima parte a procesului de digestie in stomac nu a fost eficienta, cel mai frecvent, pentru ca nu exista niveluri suficiente de HCL pentru a stimula digestia, urmatoarele procese nu mai apar. La randul sau, intestinul subtire si functiile sale de absorbtie devin compromise. Enzimele digestive secretate de pancreas nu se vor elibera la fel de usor , iar vezica biliara nu poate elibera bila pentru emulsionarea grasimilor – toate ducand la molecule de alimente care nu mai pot fi transformate in componente mai mici, ca sa fie absorbite in cele din urma.

Aceste macromolecule ramase pot incepe sa fermenteze si / sau irita mucoasa peretelui intestinal cauzand pagube si o afectiune numita “intestin permeabil “. In plus, ele pot conduce la favorizarea dezvoltarii in exces a bacteriilor in intestinul subtire, care ,in mod obisnuit, are o populatie mica de bacterii. Cresterea exagerata a bacteriilor in intestinul subtire duce la balonare, gaze, dureri abdominale si diaree.

PERETELE INTESTINAL SI INTESTINUL PERMEABIL

Intr-un intestin sanatos mucoasa intestinala este semipermeabila, permitand astfel moleculelor de alimente digerate in mod corespunzator sa treaca in fluxul sanguin, dar, in acelasi timp, actioneaza ca o bariera, impiedicand macromoleculele sa intre in sange. Mucoasa intestinala poate fi afectata de toxine, cum ar fi bacterii si fungi, alimente incomplet digerate, aditivi alimentari, alcool, medicamente (in special antiinflamatoarele nesteroidiene si antibioticele) si microbi straini.

Atunci cand prea multe toxine si molecule mari asalteaza tractul digestiv, organismul nostru trebuie sa munceasca „peste program” pentru a se detoxifia si pentru a le combate. In scurt timp,capacitatea organismului de a scapa de toti „musafirii nepoftiti” incepe sa slabeasca, afectand astfel functia hepatica. In aceasta faza, chiar si cea mai mica crestere a numarului de toxine da nastere unei multitudini de simptome, precum oboseala, somnolenta, dureri si inflamatii, precum si a unei stari proaste de sanatate a pielii.

De exemplu, atunci cand facem exercitii fizice, muschii tind sa produca o substanta toxica, numita acid lactic, care ne da o stare de rigiditate in ziua imediat urmatoare. In mod normal, n-ar trebui sa ne facem probleme, dar, in cazul in care capatitatea de detoxifiere a organismului este redusa chiar si o plimbare sprintena sau consumul unei portii mai mari de mancare ori al anumitor alimente(in special cele greu de digerat) pot declansa simptomele mentionate mai sus.

IMUNITATEA MUCOASEI INTESTINALE

Aproximativ 70% din sistemul nostru imunitar este situat in tractul gastro-intestinal. Scopul principal al acestui sistem imunitar intestinal este de a oferi o prima linie de aparare numita “imunitatea innascuta”. Celulele care sunt incorporate aici sunt in mod constant in contact cu alimente, microbi si toxine si, ca atare, se iau nenumarate decizii imunologice in fiecare zi. Aceste informatii trec mai departe la sistemul imunitar sistemic,iar imunitatea se transforma din innascuta in adaptativa. Intestinul este locul unde incepe sanatatea  si este, de asemenea, casa multor specii de bacterii care formeaza o relatie de simbioza cu gazda (cu noi) pentru a stabili “toleranta” si echilibru imunitar.

BACTERIILE INTESTINALE

Organismul uman este casa miilor de miliarde de microorganisme pe care le numim microflora sau flora intestinala. Cele mai mari colonii de microbi traiesc in sistemul digestiv, in cazul in care un adult sanatos, in medie, poarta 1,5- 2 kg de bacterii in intestinul lui.

Ele joaca mai multe roluri vitale in organism:

  • Ne apara de bacteriile patogene – avand niveluri corecte de bacterii benefice sau “esentiale” ajuta la prevenirea popularii intestinului nostru cu microbi oportunisti sau patogeni. Unele dintre bacteriile benefice produc in mod activ substante antibiotice cum ar fi, anti-fungice si substante antivirale care dizolva membranele virusurilor si bacteriilor.

  • Fermentarea fibrelor alimentare – o dieta bogata in legume, fructe si cereale integrale ofera o combinatie excelenta de fibre solubile si insolubile. Fermentarea fibrelor insolubile de catre unele specii ale microflorei formeaza un lant scurt de acizi grasi (SCFAs) si, ca atare poate servi la mai multe functii importante:
    • Furnizeaza energie pentru celulele colonului.
    • Actioneaza ca agenti anti-diareici prin eliminarea sodiului si a apei din colon.
    • Descurajeaza colonizarea agentilor patogeni in intestine.
  • Moduleaza starea sistemului imunitar – sistemul nostru imunitar are doua moduri diferite de atac, bazate pe invadator. Un mod este de a se ocupa direct de organisme, cum ar fi bacterii, virusuri si ciuperci care intra in sistemul nostru.Al doilea mod este de a ataca patogenii aflati in afara celulelor noastre, in sange si alte fluide corporale, adica: – paraziti si substante chimice. Un sistem imunitar sanatos este capabil de a comuta inainte si inapoi intre aceste doua moduri, dar in cazul in care o parte devine prea dominanta, aceasta poate duce la un sistem imunitar care ruleaza dezechilibrat si care determina o serie de simptome cum sunt alergiile si bolile autoimune. Uimitor, echilibrul florei intestinale este vital pentru a ajuta mentinerea acestui echilibru delicat intre cele doua parti.

    “Ideea ca dieta ar putea avea efecte profunde asupra raspunsurilor imune sau a bolilor inflamatorii nu a fost niciodata luata in serios, a spus profesorul Mackay. Noi credem ca schimbari in dieta, asociate cu un stil de viata occidental, contribuie la incidenta tot mai mare a astmului, a diabetului zaharat de tip 1 si a altor boli autoimune. Acum avem un nou mecanism molecular care ar putea explica modul in care dieta afecteaza sistemul imunitar.

    De asemenea, acum incepem sa intelegem ca din momentul in care ne-am nascut, este incredibil de important sa fim colonizati de bacterii benefice intestinale. Tipurile de alimente pe care le mancam determina direct nivelul anumitor bacterii din intestin. Dietele pe care le tinem schimba tipurile de bacterii intestinale pe care le avem, precum si formarea acelor lanturi scurte de acizi grasi. Daca avem cantitati mici de fibre alimentare, atunci vom avea niveluri scazute de acizi grasi cu lant scurt, ceea ce este foarte important in sistemul imunitar,demonstrat la soareci de laborator “. – Maslowski KM, Vieira AT, Ng A, Kranich J, Sierro F, Yu D, Schilter HC, Rolph MS, Mackay F, Artis D, Xavier RJ, Teixeira MM, Mackay CR. Regulation of inflammatory responses by gut microbiota and chemoattractant receptor GPR43.Nature. 2009 Oct 29;461(7268):1282-6.

  • Multe vitamine sunt sintetizate de catre microflora colonului - inclusiv vitamina K si vitamine din grupul B- tiamina (B1), riboflavina (B2), acid nicotinic (B3), piridoxina (B6), biotina si folat.
DIFERITE TIPURI DE BACTERII

 

  • Flora benefica: Aceste bacterii sunt mentionate ca bacteriile noastre indigene prietenoase. Principalii membrii ai acestui grup sunt:. Bifidobacteria (Bifidobacterium bifidum), Lactobacteria (Lactobacillus acidophilus, Lactobacillus plantarum, Lactobacillus rhamnosus), Propionobacteria, Peptostreptococci si enterococi.
  • Flora oportunista: Acesta este un grup mare care include diferiti microbi: Bacteriods, Peptococci,
    Stafilococi, Streptococi, Bacilli, Clostridia, Drojdii, Enterobacterii, Fuzobacteria, Eubacteria, Catenobacteria si multe altele. Exista aproximativ 500 de specii diferite de microbi cunoscute pana acum, care pot fi gasite in intestin. La o persoana sanatoasa numarul lor este limitat si este controlat strict de catre flora benefica. Fiecare dintre acesti microbi este capabil sa provoace diverse probleme de sanatate in cazul in care scapa de sub control.
  • Flora tranzitorie: Acestia sunt diferiti microbi pe care ii inghitim zilnic cu alimente si bauturi. Cand intestinul este bine protejat de catre bacteriile benefice, acest grup de microbi trece prin tractul digestiv, fara a face nici un rau, dar in cazul in care populatia florei benefice este deteriorata si nu functioneaza bine , acest grup de microbi poate provoca o boala.

De ce intestinul ar putea fi in pericol?

Exista multi factori care distrug flora benefica intestinala si care dezechilibreaza sistemul nostru digestiv :

  1. Aportul scazut de fibre alimentare, aportul ridicat de zahar, alimente procesate, fara nutrienti, dieta bogata in calorii, care face ca toate bacteriile oportuniste si infectia fungica ( cum este Candida) sa creasca in intestin si sa conduca la un ecosistem deteriorat.
  2. Abuzul de medicamente care distrug functia normala digestiva , cum ar fi anti-inflamatoarele, antibioticele (cu o durata intre 4-8 saptamani,), blocante ale aciditatii gastrice, droguri si steroizi.
  3. Infectiile sau dezechilibre cronice intestinale, cu cresterea exagerata a bacteriilor in intestinul subtire, dezvoltarea excesiva a Candidei, a parazitilor, sau chiar mai grav a infectiilor intestinale.
  4. Toxinele care deterioreaza intestinul, cum ar fi mercurul si mucegaiul.
  5. Lipsa unei functii corespunzatoare a enzimelor digestive – care poate proveni de la utilizarea medicamentelor blocante ale secretiei gastrice sau de la un deficit de zinc.
  6. Stresul poate modifica sistemul nervos intestinal cauzand un intestin permeabil si modificarea florei intestinale.

Este posibil sa fi citit acest lucru pentru ca suferiti de sindrom al intestinului iritabil sau aveti anumite simptome, cum ar fi diaree cronica, constipatie, balonare, reflux, crampe sau spasme. Dupa cum puteti vedea ca printr-o anamneza riguroasa a pacientului și un buletin aprofundat de analize de sange, putem sa va ajutam sa descoperiti cauza acestor simptome si sa cream un plan personalizat pentru a va restabili sanatatea. In mod similar, este foarte evident ca integritatea tractului gastrointestinal joaca un rol semnificativ in starea generala de sanatate si starea de bine. Multe probleme de sanatate aparente care nu au nici o legatura cu intestinul, cum ar fi oboseala, eczemele, psoriazisul sau alte boli inflamatorii pot fi urmarite aici.

Scopul nostru este de a identifica si aborda cauzele care stau la baza problemelor de sanatate care pot provoca de multe ori dezechilibre in sistemele organismului, mai degraba decat pur si simplu concentrandu-ne pe simptome.

 

PROGRAMEAZA-TE

Bibliografie

  1. Ruscin, J.M., Page, R.L., and R.J. Valuck. 2002. Vitamin B(12) deficiency associated with histamine(2)-receptor antagonists and a proton-pump inhibitor. The Annals of Psychopharmacology. 36(5) 812-816
  2. Maslowski KM, Vieira AT, Ng A, Kranich J, Sierro F, Yu D, Schilter HC, Rolph MS, Mackay F, Artis D, Xavier RJ, Teixeira MM, Mackay CR. Regulation of inflammatory responses by gut microbiota and chemoattractant receptor GPR43.Nature. 2009 Oct 29;461(7268):1282-6.